CĂLĂTORIND PRIN VEACURI

,,Călătorind prin veacuri” este o carte de ficțiune, inspirată din realitatea unor repere istorice, de început de veac XVI, având ca punct central mănăstirea Curtea de Argeș, totul fiind îmbrăcat în mantia poveștilor care povești sunt proiectate în diverse cadre de natură  și presărate cu un dialog  despre suflet și  iubire.

Fragment din carte:

      ― Îmi spuneți, vă rog, unde este zidită Ana?

Dan își întoarse capul spre puști și-i văzu, la câțiva metri distanță, și pe părinții acestuia. 

― Chiar pe peretele din spatele nostru, puțin mai încolo. Se întoarse în lateral și arătă cu mâna spre o zonă mai ascunsă, ce leagă naosul de pronaos, unde era aplicată pe perete o ștampilă ceva mai mare decât un cap de om.

Mai vizitase împreună cu soția mănăstirea Curtea de Argeș, ocazie cu care a auzit la hotel câțiva turiști vorbind că au văzut și locul unde a fost zidită Ana. Mirat că i-a scăpat acest amănunt important, s-a întors la biserică să se lămurească și a primit de la un călugăr confirmarea asupra locului cu pricina.

      ― Mulțumim! V-am văzut cu aparatul de fotografiat în mână și am presupus că sigur cunoașteți poveștile legate de mănăstire  ̶  interveni tatăl.